top of page

Cum protejam personalul din sanatate de epuizarea profesionala?








Cuprins


Burnout-ul este un proces gradual care nu apare peste noapte, ci se dezvoltă de-a lungul unei perioade mari de timp. La început, semnele și simptomele sunt subtile, pentru ca mai apoi să se agraveze. Mai mult, dacă această afecțiune rămâne netratată poate provoca modificări ale corpului și poate produce vulnerabilități, slăbirea sistemului imunitar și vulnerabilitate mare la boli precum răceli, gripă, viroze.


Mulți dintre cei care se confruntă cu această afecțiune nu își dau seama imediat că este o problemă majoră. Drumul către burnout poate fi următorul:

  • Fiecare zi este una proastă

  • Sarcinile zilnice par o corvoadă sau par foarte plictisitoare

  • Ești epuizat/epuizată tot timpul

  • Simți că nimic din ceea ce faci nu face diferența sau nu primești niciun fel de apreciere

Semnele burnout-ului pot fi unele fizice precum starea de oboseală continuă, slăbirea imunității, dureri frecvente de cap sau dureri musculare, lipsa apetitului sau schimbarea obiceiului de somn, dar pot fi și emoționale precum frica de eșec și îndoiala de sine, pierderea motivației, gânduri negative, scăderea satisfacției, un sentiment de neputință, etc. Burnout-ul, așa cum este de obicei măsurat, are trei componente : epuizare emoțională, depersonalizare (indiferență sau distanță emoțională) și un sentiment diminuat de realizare profesională.


2. Cum se manifestă sindromul Buronot


La începutul pandemiei, personalul de suport din sistemul sanitar s-a implicat cu solidaritate în ceea ce privește susținerea reciprocă prin pandemie, dar incepand cu al treilea val, acest lucru a fost înlocuit de apatie și epuizare. Efectele sindromului epuizării profesionale se poate manifesta atât la persoanele care se simt expuse direct la această amenințare, dar și la membrii administratiei unitatii sanitare, echipa de resurse umane sau partea administrativa, care trebuie sa gestioneze in permanenta starea de alerta și măsurile pe care trebuie sa le adopte clipa de clipa in functie de evolutia pandemiei. Riscul de contaminare este considerabil crescut pentru acest personal deoarece echipa medicala si echipa de suport este interconectata in permanenta pentru rezolvarea problemelor care apar in unitatile medicale. Pe lângă riscul propriei sănătăți, mulți dintre acesti lucratori din domeniul sănătății au lucrat ore suplimentare fiind adesea insuficienți pentru ca multi colegi erau în carantină sau bolnavi. Mulți nu si-au putut lua concediu, fiind nevoiti sa vina la slujba, chiar daca aveau parinti bolnavi in ingrijire sau copiii lor ramaneau singuri acasa pentru ca nu au putut merge la școală sau la gradinita. Marea parte a personalului de suport tehnic-economic-administrativ simte că are un control mic sau chiar deloc asupra muncii, nu primeste recunoașterea pe care simte că o merită, sunt demotivați sau consideră că sarcinile lor zilnice sunt monotone și nu munca lor nu este apreciata in unitatea in care lucreaza.


1. Posibile cauze ale burnout-ului


Burnout-ul nu se instalează dintr-o dată, tocmai de aceea sunt mai multe cauze care pot să îl declanșeze. Le vom discuta pe rând pe fiecare pentru a avea o perspectivă clară asupra principalelor motive care îl provoacă.


1. Mediul de lucru


Oricât de solicitantă este o anumită meserie, organizarea este un lucru care face diferența în realizarea cu responsabilitate a sarcinilor de serviciu.

Cu cât regulile sunt mai laxe, mediul de lucru este unul mai haotic. Cu cât presiunea este mare și constantă, cu atât rezultatele nu vor fi unele pe măsura așteptărilor și angajații se vor simți mai presați și vor da randamente scăzute.


2. Gradul de satisfacție la locul de muncă


Pentru că locul de muncă este cel în care profesioniștii își petrec o mare parte din zi, multe dintre problemele cotidiene au legătură cu jobul. Dacă stresul poate contribui pe termen lung la apariția burnout-ului, și lipsa satisfacției duce la același rezultat.

Mulți dintre cei care experimentează burnout-ul simt că au un control mic sau chiar deloc asupra muncii, nu primesc recunoașterea pe care simt că o merită, sunt demotivați sau consideră că sarcinile lor zilnice sunt monotone și nu fac nicio schimbare pentru companie.


3. Stilul de viață nesustenabil pe termen lung


Sunt mai multe cauze care pot duce la burnout din cauza unor cauze de ordin personal. Prima dintre ele are legătură cu munca în exces și lipsa timpului pentru relaxare și socializare. Acest lucru poate să conducă la lipsa creării unor relații cu alte persoane sau chiar un sentiment al înstrăinării.



4. Trăsăturile de personalitate pot juca un rol în burnout


Tendințele protecționiste ale unora dintre persoane pot contribui la o stare continuă de anxietate care se poate transforma cu timpul în această afecțiune. Mai mult, cei care au perspectivă pesimistă asupra sinelui și asupra celorlalți sunt mai înclinați să o dezvolte. Nici nevoia de a ține totul sub control nu ajută. Delegarea atribuțiilor și sarcinilor către alte persoane poate să ajute la rezolvarea unora dintre aceste probleme.



3. Cum poate fi tratat ?


Pentru cei care au simptomele burnout-ului de ceva vreme și simt că nu pot ieși din acest impas, sunt câteva măsuri simple, dar care vor aduce efecte benefice pe termen mediu deoarece această afecțiune nu este una peste care se poate trece foarte ușor fără muncă și multă implicare din partea celui care o experimentează.


  • Îmbunătățirea relațiilor profesionale între personalul din unitatea sanitara


Acest lucru înseamnă, pe de o parte, un efort individual a fiecărui angajat de a adopta o conduită profesională corecta, dar în același timp cordială față de ceilalți colegi, dar și la nivel de unitate sanitara. Fiecare unitate medicală trebuie să aibă propriul cod de etică și de conduită, iar dacă este făcut astfel încât să faciliteze si sa impuna o bună comunicare, relațiile și raporturile de lucru vor fi unele sănătoase. Si mai ales respectarea de catre intreg personalul a procedurilor la fiecare loc de munca.


  • Sprijin din partea familiei și colegilor


Familia poate să fie un refugiu și un loc liniștit în care personalul medical merge ca să își recapete forțele, energia pentru a putea să performeze. Discuțiile cu un apropiat, fie că este parte din familie, prieten sau doar cineva de încredere, pot să mai preia din presiunea simțită. Mai mult, unele dintre sfaturile primite pot fi chiar utile. De multe ori și vizitele la psiholog ajută.


  • Căutarea sau practicarea unor hobby-uri


Hobby-urile sunt activități eliberatoare care scot din cotidian, degajează și le fac plăcere celor care le practică. Fie că este vorba de citit, călători, practicarea unor sporturi sau chiar relaxarea cu prietenii, hobby-urile pot fi cele care îi ajută pe angajații din domeniul medical să își ia mintea, cel puțin pentru o perioadă de timp de la responsabilitățile zilnice și să se concentreze în special asupra lor.

Practicarea unuia sau a mai multor hobby-uri duce, de asemenea, și la eliminarea stresului, o sursă generatoare de sindrom al epuizării profesionale.


  • Schimbare în dietă


Alimentația joacă un rol foarte mare pentru nivelul de energie pe parcursul zilei. Tocmai de aceea reducerea celor care au un efect major asupra stării de spirit va face o diferență majoră în timp scurt. Cofeina, grăsimile și alimentele cu conservanți chimici sau hormoni nu sunt recomandate. În schimb, starea de spirit va fi stimulată de alimente precum pește, semințe de in sau nuci.


  • Schimbarea locului de muncă

In ultima instanta, dacă niciuna dintre metodele de mai sus nu a funcționat, este timpul luării unei măsuri cu impact mai mare, și anume schimbarea locului de muncă. În acest fel, cei care suferă de burnout pot să își recapete energia și să aibă un început nou într-un mediu care le va prii.


Investiția în gradul de satisfacție al intregului personal din unitatea medicala va da roade pe termen lung. Feedback-urile constante și anonime sunt o modalitate excelentă de cunoaștere a problemelor sau vulnerabilitățile secției sau departamentului.


Commenti


bottom of page