Profitând de proasta organizare a unor instituții sau beneficiind de complicitatea vinovată a infiltrarii politicului în conducerea acestora, mulţi angajatori nu respectă drepturile al angajaților şi scapă mai greu de mentalitatea de stăpâni de sclavi. Legea salarizarii unitare, a generat – prin mărirea execesivă a salariilor unor categorii de salariaţi – un dezechilibru major în finanţarea posturilor în instituţiile de stat, dezechilibru manifestat printr-o acută lipsa de personal. Asistăm în ultimul timp la abuzuri privind contractele de muncă, ore suplimentare neplătite sau „delegări de atribuţii” care nu ţin cont de pregatirea salariatului sau fişa postului.
Marea majoritate a litigiilor de muncă este legată de Legea salarizării unitare, care îi vizează pe salariaţii bugetari, iar angajatorii trebuie să înţeleagă faptul că au salariaţi care nu sunt sclavi pe plantaţie, a declarat, la cea de-a VII-a ediţie a Forumului Dreptului Muncii, Alma Manuela Ciornei, judecător, secţia a VIII-a, Tribunalul Bucureşti. Aceasta subliniaza faptul ca relaţiile de muncă sunt guvernate, din ce în ce mai mult, în ultima perioadă de principiul bunei credinţe, ceea ce presupune o cooperarea loială și încredere reciprocă între partenerii sociali, iar Curtea Constituţională îşi bazează hotărârile in ce în ce mai des pe acest principiu.
„Majoritatea oamenilor nu vin în instanţă pentru că habar nu au că ar putea sau pentru că le este frică să nu-şi piardă locul de muncă. Angajatorii trebuie să înţeleagă că au angajaţi care nu sunt sclavi pe plantaţie, iar angajaţii să înţeleagă că au drepturi, dar şi nişte obligaţii”
